POVESTE CU O FATA

Volum de proza scurta semnat de George C. Dumitru.

Autorul a publicat mai multe povestiri in reviste literare, iar debutul editorial si l-a facut in antologia Respiro. Proză scurtă 2000-2002 (Editura Dacia, 2003).



"Ce-ar fi de spus în legătură cu o fată de doisprezece ani care a murit? Căera frumoasă. Şi inteligentă. Că-i plăcea şotronul. Şi că a fost prima meaiubire. Şi că ei i-am scris primul bileţel de dragoste, cu un creion cu vârful bont.Am scris apăsat, cu litere de tipar "Ailăviu", şi i-am îndesat hârtiuţa înbuzunar la sfârşitul orei de matematică. Apoi am continuat, cu acelaşicreion, "Ailăviu", înaintea orei de geografie, la intrarea în laboratorulplin de hărţi umede mirosind a mucegai. "Ailăviu", la ora de chimie, printreeprubetele cu miros de sulf şi sare, "Ailăviu", la ora de agronomie, printrepuieţii de cireşi plantaţi pe lângă gardul şcolii. Ailăviu deci te iubesc, la sfârşitul orelor, apăsându-mi coatele pe verdelezgrunţuros al zidului şcolii, ailăviu deci te iubesc, alergând după ea şiîndesându-i-l lângă celelalte, în buzunarul mic al uniformei, întorcându-iapoi spatele şi fugind spre casă, uşor ca un fulg, cu ghiozdanul mişcându-sesus-jos-sus-jos, ca ţâţele Miei sub tricou, în vara ce trecuse, la munte. Noaptea a trecut rece, a trecut caldă, apoi a trecut iarăşi rece, lăsând locunei dimineţi îngălbenite, cu multe frunze pe jos, cu ghete negre descojiteşi ciorapi flauşaţi. O dimineaţă ca o lacrimă într-un cub de gheaţă. Odimineaţă cu pulpele mele fierbinţi pe scaunul rece din clasă, deschizânddrumul unei zile cu întrebarea, Ai văzut biletele de la mine? nerostită pânăla sfârşitul orelor, însă aruncată înainte de plecare, din vârful buzelor,timidă, dintr-o suflare, Aivăzutbileteledelamine? atunci când lipsa oricărei reacţii devenise un morman de sârmă ghimpată."



(fragment din Poveste cu o fata)