CE AU FOST „BOIERII MARI" IN TARA ROMANEASCA? Saga Gradistenilor (secolele XVI-XX)

Neagu Djuvara (n. 18 august 1916), fiul Tincai Gradisteanu si al lui Marcel Djuvara, nu a ales intamplator subiectul cartii sale: este ultimul descendent, pe linie materna, al unui neam boieresc important care a dat tarii membri in elita politica cu ajutorul careia domnii pamanteni au domnit in Tara Romaneasca, iar pe linie paterna, al unui alt neam de boieri, aromani la origine, stabiliti in principate la sfarsitul veacului al XVIII-lea, care a dat si el tarii politicieni, diplomati, medici, profesori universitari. O demonstratie in raspar cu imaginea cultivata de regimul nivelator din ultimii 50 de ani, care a negat vehement rolul aristocratiei in complexa structura sociala, politica si culturala a principatelor romane.
Ce au fost "boierii mari" in Tara Romaneasca. Saga Gradistenilor este o cercetare asupra unei familii boieresti si, in fapt, un volum ce priveste istoria institutiilor politice romanesti premoderne. Fara tagada, asa cum reiese din minunata demonstratie a autorului, istoria boierimii romane atinge incontinuu istoria politica a principatelor, deoarece marea boierime a jucat un rol foarte insemnat - ba chiar dominant in guvernarea tarii, dinainte de „descalecatori" si pana la nasterea Romaniei moderne. Vom descoperi in ce fel marile familii boieresti si-au dobandit sau si-au pierdut mosiile si, odata cu averile, privilegiile politice si dregatoriile inalte.
Cum au fost rand pe rand si mai mult sau mai putin constient, agentii aproape exclusivi a trei influente straine, determinante in domeniul culturii: cea slavona, in primele timpuri ale Evului nostru Mediu, cea greaca, apoi turco-fanariota, in secolele XVII-XVIII, la urma cea franceza in secolul al XIX-lea si inceputul celui de al XX-lea. Cum au incheiat aliante de familie, puternic marcate de endogamie, pentru a conserva rangurile si din nou averile. Cum femeile, adesea aprige, au jucat un rol insemnat in transmiterea numelui. Cum ei, boierii, au fost promotorii modernizarii Romaniei ca revolutionari, reformatori, oameni politici. Cum, catre sfarsitul veacului al XIX-lea, cand sarcina guvernarii Romaniei este preluata de burghezia nationala, neamul Gradistenilor se stinge in dureri: moarte timpurie, sinucideri, copii din flori, alienatie mentala.
Neagu Djuvara, pare-se ultimul Gradistean, ofera un capitol inedit de ilustratii, facsmilie, arbori genealogici, tabele de ascendenti, indici de familii inrudite. S-ar parea ca, potrivit uneia dintre genealogii, nepoata sa reia saga familiei Gradisteanu, casatorindu-se cu un alt descendent al unei alte ramuri a Gradistenilor!