BASME - MIHAI EMINESCU

„In folclorul lui Eminescu e o complexa îmbinare de mitologie populara si filozofie a nimicului într-o forma ce pare lineara, dar care e de o savanta împletitura. Piesa rara e cântecul cutarei fete din Calin Nebunul, o bocire taraneasca de singuratate, fiindca fata se afla în codri în puterea zmeului. Ritmica de descântec evoca o jale cosmica, frica omului singur într-un teritoriu de «lunci desarte»".
G. Calinescu, Istoria literaturii române. Compendiu. Capitolul XIII, Mihai Eminescu,
Editura pentru Literatura, 1968.