ANCA LUI NOE

Avem aici o genealogie apocrifa. Potrivit acestei „povesti" spuse de Anca Mizumschi, Anca este pusa in relatie directa cu chiar biblicul Noe si, desigur, cu arca sa. Este, in fond, o poveste despre semintia poetilor, cu prieteni gazetari si sinceritati ulcerante, cu droguri de nelegalizat vreodata si cu poezii tatuate pe brat, cu eroi de roman si eroi de cimitir, o istorie plina de handicapati si aurolance, amenintari, vene taiate cu varsare in mare si un Isus care citeste din ziar.
Intr-o epoca in care ni se vorbeste iarasi despre dezarmarea planetara ca despre o opera de mare curaj a umanitatii, iata ca cineva isi asuma sfidarea de a ne vorbi dezarmant despre sine si despre poezie.
Intr-o epoca in care televizoarele ne polueaza cu vitejiile cate unui supererou ce vine cu mainile goale si infrunta o divizie de soldati superinarmati, cineva are curajul sa iasa in fata noastra si sa vorbeasca despre arta, despre criza de legitimitate a poeziei in societatea de azi, despre incalzirea globala a cortexului si lumea vidata de povesti si mituri.

Interstitii critice: Iulian Costache
Comentariu grafic: Vasile Muresan-Murivale